Sămânța care vindecă

După ce am verificat și notat semințele pe care le avem pentru acest an, în ziua următoare, vremea fiind frumoasă, cu mândrul Soare pe cerul senin și albastru, ce ne bucura pe noi și deopotrivă pe toate viețuitoarele Pământului, am trecut la treabă. Semințele ce le-am cules anul trecut din grădina noastră, fiind ecologice, le putem semăna anul acesta după sfaturile siberienei Anastasia.

Iar aici este un fragment din prima carte a seriei Cedrii Sunători ai Rusiei de Vladimir Megre

Din sfaturile Anastasiei

Sămânţa  medic

                  „Anastasia a afirmat:

— Fiecare sămânţă de voi însămânţată conţine în ea un imens volum de informatii universale. Acest volum nu este comparabil ca precizie şi mărime cu niciun altul artificial. Cu ajutorul acestor informaţii, sămânţa cunoaşte exact, la milisecundă, momentul în care trebuie să se trezească, să crească, ştie care seve să-şi tragă din pământ, cum să citeste mai departe
folosească emanaţiile corpurilor cereşti: Soare, Lună, stele; ce plantă să devină şi ce fructe să dea. Fructele ei sunt destinate hrănirii omului. Aceste fructe pot, cu mult mai efectiv şi mai radical, să combată şi să contracareze orice boală a organismului uman, decât oricare medicament artificial contemporan sau viitor. Dar pentru asta, micuţa sămânţă trebuie să cunoască constituţia omului. Pentru ca în procesul de maturare să-şi nutrească fructul cu substanţe necesare şi potrivite vindecării unui om anume, a bolilor sale, fie acestea deja existente ori la care omul este predispus.

            Ca o sămânţă de castravete, de pătlăgică sau de oricare altă cultură din grădina voastră, să aibă această informaţie, sunt necesare cele ce urmează.

            Înainte de însămânţare ia în gură una sau mai multe micuţe seminţe şi ţine-le în gură, sub limbă, nu mai puţin de nouă minute.

Apoi aşează-le între palme şi ţine-le aşa preţ de treizeci de secunde. În timp ce le ţii între palme, neapărat să stai desculţ pe bucata de pământ pe care vei face apoi însămânţarea.

            Deschide palmele şi sămânţa apropie-o cu grijă de gură. Şi suflă peste ea aerul din plămâni. Tu încălzeşte-o pe micuţa sămânţă cu respiraţia ta şi ea va afla ce este în tine.

            Pe urmă, încă treizeci de secunde ţine-o între palmele deschise, aştrilor cereşti prezentând-o. Şi sămânţa va determina momentul încolţirii. Toate planetele o vor ajuta! Şi pentru tine îi vor dărui lumina potrivită.

            Abia după aceea poţi pune sămânţa în pământ. În niciun caz să nu o uzi imediat, pentru a nu spăla de pe ea saliva îmbibată şi informaţiile pe care le-a asimilat. După trei zile de la însămânţare o poţi uda.

            Însămânţarea trebuie făcută în ziua prielnică fiecărei culturi (deja cunoscută de om după calendarul lunar). O însămânţare precoce, în lipsa apei nu va fi la fel de compromisă ca una tardivă.

            Nu trebuie plivite toate buruienile ieşite împrejurul plantei tale. Trebuie lăsate din toate speciile cel puţin câte una. Buruienile pot fi tăiate...

            După spusele Anastasiei, în acest fel sămânţa strânge în ea informaţii despre om şi în timp ce fructul ei creşte, absoarbe energia necesară din Cosmos şi din Pământ destinată special acelui om. Buruienile nu trebuie plivite, deoarece şi ele au un scop precis. Unele protejează planta de boli, altele furnizează informaţii suplimentare. În timpul creşterii va trebui neapărat să comunici cu planta; măcar o dată în timpul creşterii, de preferat în timpul lunii pline să mergi şi să o atingi.

            Anastasia susţine că fructele crescute în acest mod şi consumate de însuşi omul care le-a cultivat, sunt în măsură să lecuiască orice boală a organismului, să încetinească simţitor îmbătrânirea, să-l dezbare pe om de obiceiurile dăunătoare, să-i mărească nemăsurat de mult capacităţile intelectuale şi să-i dea linişte sufletească. Fructele au o mai puternică influenţă dacă sunt consumate în primele trei zile de la recoltă.

Acţiunile descrise mai sus trebuie aplicate fiecărei culturi din grădină.

Nu se cere neapărat să fie însămânţaţi aşa toţi castraveţi, toate roşiile, ş.a.m.d. de pe strat, sunt de ajuns doar câteva pâlcuri.

            Fructele crescute în acest fel nu vor fi diferite doar la gust de celelalte de acelaşi soi. Dacă vor fi analizate se va descoperi că diferă şi prin conţinutul de substanţe din compoziţie.

Când se sădesc puieţi, pământul din groapă trebuie frământat musai cu degetele şi cu picioarele desculţe, iar la urmă se scuipă în groapă. La întrebarea << De ce, cu picioarele? >>, Anastasia mi-a explicat că prin sudoarea de pe picioare ies din organism substanţe  (probabil toxine) care conţin informaţii despre bolile din corp. Aceste informaţii le primesc puieţii. Ei le transmit apoi fructelor care vor fi în măsură să combată infirmităţile. Anastasia a mai sfătuit ca uneori să se facă plimbări desculţi prin grădină.

— Ce soiuri trebuie cultivate?

Anastasia a răspuns:

— Din varietatea care se întâlneşte în majoritatea grădinilor, îndeajuns de multă zmeură, mure, agrişe, castraveţi, roşii, fragi şi orice soi de mere. Foarte bune sunt vişinele, cireşele şi tot felul de flori. Numărul plantelor şi suprafeţele nu au o mare importanţă.

            Ca obligatorii, fără de care greu se poate crea microclima energetică în grădină, sunt plantele de floarea-soarelui (cel puţin una). Pe o suprafaţă de cel puţin unu - doi metri pătraţi - culturi cerealiere (ovăz, grâu, etc.) Neapărat să fie lăsată o insulă de minim doi metri pătraţi pentru buruieni de tot soiul. Această insulă să nu fie cultivată artificial, trebuie să fie naturală şi, dacă în grădină s-a omis să fie lăsate să crească buruieni, atunci musai să fie aduse din pădure, în acest scop, câteva brazde.

            Am întrebat-o pe Anastasia dacă aceste culturi, pe care ea le consideră indispensabile, mai trebuiau cultivate şi dacă prin preajmă creşteau deja de la sine şi am primit acest răspuns:

— Importantă nu este numai varietatea, ci şi modul de însămânţare şi raportul direct cu ele, prin intermediul căruia vin transmise informaţiile. Ţi-am vorbit deja despre  acest mod de semănat - este fundamental! Lucrul cel mai important este de a impregna bucăţica de natură care te înconjoară cu informaţii despre tine. Doar atunci efectul curativ, mai mult - şi condiţia de viaţă a organismului tău - vor fi considerabil cu mult mai înalte decât prin simplul consum al fructelor. În natura sălbatică, cum o numiţi voi - ea nu este sălbatică, vă este doar necunoscută - există un infinit număr de plante cu ajutorul cărora se pot lecui absolut toate bolile existente. Aceste plante au fost create în acest scop, dar omul a pierdut aproape complet capacitatea de a le distinge.

            I-am spus Anastasiei că pe la noi există o mulţime de farmacii specializate, doctori sau simpli lecuitori care vindecă la nivel profesional cu ajutorul ierburilor, la care ea a răspuns:

— Există medicul cel mai important – organismul tău. A fost înzestrat din începuturi cu capacitatea de a şti care iarbă s-o folosească şi când. Cum să se hrănească în genere şi cum să respire. El este în măsură să contracareze boala cu mult înainte ca ea să se manifeste. Şi nimeni altcineva nu poate înlocui organismul în acest scop, întrucât el este medicul dat ţie personal de Dumnezeu. Doar ţie personal. O să-ţi explic cum să-i dai posibilitatea să lucreze în binele tău.

            Relaţiile instaurate cu complexul de plante din grădina ta, le oferă acestora posibilitatea să te lecuiască şi să-ţi poarte de grijă, să stabilească singure diagnosticul precis şi să gătească special pentru tine cel mai efectiv medicament.”