Trecerea de la monocultura la permacultura!

Vechile concepte, ce și cine m-a ajutat să fac trecerea de la monocultura la permacultura!

Înainte de a lua contact cu pământul, de a trăi în directa comuniune cu natura și conceptul de Permacultură, îmi doream  o grădină frumos aranjată, cu o multitudine de flori frumos colorate, semănate și plantate în diverse  forme. Până aici toate bune și frumoase.  Așa văzuzem și prin diferite parcuri și ronduri de prin alte țări. Și chiar m-am gândit: "cine nu și-ar dori o grădină frumos ordonată?!” Între timp lucrurile şi dorinţele s-au mai schimbat , în special după ce am citit, seria de cărţi "Cedrii Sunători ai Rusiei" de Vladimir Megre şi alte materiale despre permacultură si sustenabilitate. Toate acestea fiind un prim pas către o nouă viziune asupra vieții și un nou mod de a trăi.

Şi odată ce m-am mutat şi am început să trăiesc efectiv aici, am simţit şi am  văzut  cum este cu adevărat în natură, nu aşa cum mi-o închipuiam încă fiind la oraş - pentru că din faţa calculatorului totul îmi părea frumos şi uşor de realizat - în schimb în realitate lucrurile stau altfel.

Vroiam ca grădina de legume să fie toată aliniată, ca la carte, că doar în facultate asta învățasem. Și eram de înțeles, zic eu, într-un fel, pentru că m-am născut într-o zonă unde vedeam ”cât vezi cu ochii” doar monoculturi și toate în linie! În Dobrogea, până și grădinile oamenilor sunt aliniate și aranjate ca pe raft, plăntuţe sălbatice mai puţin că doar, deh, sunt "buruieni" aşa cum li se mai spune în popor. Mie îmi place să le spun plante sălbatice care - cu timpul - am învăţat că sunt de mare folos și ajutor omului şi în grădină. Având grijă să nu le eliminăm pe toate atunci când plivim, pentru a se creea un ecosistem echilibrat între Natură și Om. 

Flori de Ceapă de Frunze ( erba cipolina) în al doilea an de viață a făcut aceste frumoase flori, pe lângă ea este rocoină, lobodă sau spanac sălbatic și busuioc sălbatic, toate fiind comestibile și foarte hrănitoare și sănătoase!

Anul acesta m-am străduit să le aranjez şi să le menţin în ordine şi de fiecare dată, după câteva zile de ploaie şi lăsată grădina în voia ei, mă şi ne întâmpina de fiecare dată altfel, "şi parcă îşi făcuse din nou de cap!".

După ploile torenţiale care s-au abătut pe la noi cu piatră şi şuvoaie de apă, plăntuţele au rezistat totuşi... plantate de noi: bob, gălbenele ,ceapă,i ar de la Mama Natură lobodiţă, busuioc sălbatic, rocoină

Apoi,  cu timpul am constientizat că Natura iubeşte diversitatea și totodată am observat că în natură nu este nimic aliniat! "Ei asta-i bună!" am zis eu, şi bine bine,  acum ce să fac?! Să uit tot ce am învăţat despre agricultură?!  Nu, şi nici nu ştiu dacă pot uita total, dar mă pot autoeduca şi învăţa, că doar vorba 'ceea " omul cât trăieşte învaţă!".

Anuşl acesta fiind foarte multe ploi şi iarna blândă, iarba a crescut mai repede ca de obicei, aşadar Mircea a cosit-o şi ne-am gândit  să plantăm fasole în cuiburi de pământ.

 

Draga de ea, cât s-a străduit să reziste intemperiilor care au trecut peste ea. Acum a început să se dezvolte și să se înalțe către văzduh. În unele cuiburi a fost necesar să plantăm a doua oară fasole, deoarece fiind vremea foarte ploioasă, s-au descompus, se pare că au rezistat doar boabele puternice!

Uneori mi-e destul de greu, pentru că de cele mai multe ori mă împiedic de vechile învăţături. Dar voi îmbina din ceea ce am învăţat și consider că este util, cu permacultura și noile învățăminte, mai ales practice :). Bineînţeles sfătuindu-mă cu Mircea, care are mai multe cunoştinţe decît mine în acest nou domeniu. 

 

Bob în paie, pe vârful cercului

Și în felul acesta  am decis să nu mă mai lupt cu mine însămi, cu vechile obișnuințe şi concepte - am dat frâu liber intuiției și simțămintelor ce izvoreau din profunzimea ființei mele.

Sfeclă roşie, un tip de salată roşie care arată superb si cea verde, care este  foarte gustoasă, aşa arată după ce au fost un pic mai mult "eliberate" de prietena noastră Gabriela :)

Fiind ajutată bineînţeles de Mircea, un om, un partener şi un  iubit deosebit, care face tot ceea ce ştie și poate, să mă ajute să-mi depăşesc vechile paradigme şi blocaje. Și mulţumesc Universului pentru întâlnirea noastră şi lui Mircea din nou, pentru tot ceea ce învăţ de la el  în fiecare zi.

Garofițe de grădină în dar  pentru Mircea și pentru  voi!

 

Fotografii din grădina noastră. Nu sunt foarte ordonate, ci doar plantate şi îngrijite din când în când, bineînţeles cu multă  dragoste.

Cherry Black,  "roşioare negre", sperăm să şi mâncăm din ele, seminţele sunt de anul trecut din cele câteva roşii câte am putut salva după mana care a topit toate roşioarele din grădină. Acum sunt deja mulcite cu iarbă proaspătă.

Gulii roşii şi cimbru de cultură printre ele

Gălbenele, Ceapă roșie, Trei Frați Pătați și alte plăntuțe sălbatice, care se susțin una pe cealaltă și trăiesc în armonie și echilibru toate la un loc... Fiind  toate de folos și Pămîntului și Omului! ( după ce am roti-o și am salvat-o, ea tot așa s-a postat...nu am știut ce să-i fac și am lăsat-o în voia ei ... )

Așa cum am promis unora dintre cei care ne urmăresc, vom posta în continuare, fotografii și cum mai decurg lucrurile prin grădină.
Să zâmbim cu Sufletul!
Mihaela