Nota de vacanta

Dragi prieteni, in perioada 1 – 5 Mai, sunt plecata intr-o calatorie prin locuri frumoase si cu mult verde. Dat fiind faptul ca stocul, la o parte din plante, aproape s-a epuizat, am ales sa imbin utilul cu placutul, asa cum stiti multi dintre voi :). Am pornit cu recunostinta pentru toata abundenta Mamei Pamant si bucuria starii de meditatie din timpul culegerii plantelor, aflandu-ma intr-o zona foarte curata si linistita din toate punctele de vedere.

Sa ne deschidem inimile si sa primim cu recunostinta Iubirea DivinaDivina!

Asadar puteti lasa comenzile in continuare pe adresa de e-mail gradina.cu.dragoste@gmail sau pe pagina de facebook Gradina cu Dragoste. Coletele vor pleca catre domniile voastre, incepand cu data de 5 Mai, la produsele existente in stoc. Pentru cele ce nu sunt in stoc si produsele personalizate, voi incepe sa le prepar din data de 9 Mai.

Va multumesc pentru intelegere si sustinere!

Constiinta christica sa ne calauzeasca pe tot parcursul Drumului nostru.

Sa avem zile minunate, cu sanatate, tihna si bucurie, oriunde ne-am afla!

Cu dragoste,

Mihaela

Constructie naturala din lemn - cu acoperis reciproc

                   Foisor natural octogon cu acoperis reciproc

Bun... sa va povestesc un pic o parte din lucrurile faine care s-au materializat in  vara lui 2015. Am reusit, impreuna cu ajutorul unor prieteni de suflet, sa  dam forma si culoare unui  foisor natural octogon -  din lemn, cu acoperis reciproc - lucrat manual si realizat cu materiale  naturale. Doar pentru invelirea acoperisului, am utilizat o prelata de tir, pe care am achizitionat-o la mana a doua ( de la o firma din Deva, care vinde  anvelope si diverse lucruri second hand), considerand ca este mult mai ecologic in felul acesta, plus pretul... fiind incomparabil fata de o membrana speciala pentru acoperis verde. 
De altfel, metoda acoperisului cu coaja de mesteacan, are un timp de executie indelungat si nici nu o stapaneam, nici nu cunosteam pe nimeni care sa fi putut sa chem sa execute aceasta operatie ... deloc simpla. Nu zic nu,  or exista si la noi in tara asemenea mesteri priceputi, dar eu nu stiu si nici nu aveam vreme de cautat.
 Mi-as fi dorit tare mult sa am toate fotografiile de la inceputul lucrarii, dar din pacate hard-ul laptop-ului s-a stricat si am ramas fara multe date ( deh... se mai intampla si din astea, asa am invatat ca datele si ceea ce este important, se pastreaza in mai multe locuri). Bine ca au mai ramas cateva fotografii pe un stick si altele le-am luat din nou de la Catalina. O doamna pasionata de fotografie, muzica,  arta, natura si frumos. Trecand in vizita pe la noi, a facut cateva fotografii chiar in timpul procesului de ridicare a foisorului.

Copacii pe care i-am folosit la acest Foisor Octogon Natural cu acoperis reciproc, au fost luati din padurea proprie, acolo unde acestia erau sufocati de alti copaci.
 In felul acesta au fost eliberati ceilalti din jurul lor, iar acestora le-am dat o intrebuintare uitla si frumoasa. A fost o intreaga aventura, mai ales coborarea lor de sus din padure. Am cerut ajutorul unora dintre vecini, iar acestia nu au intarziat sa apara, ba chiar au venit cu ustensilele necesare si modalitatea usoara de a cobora lemnul in apropierea locului de construit.
Asa arata locul inainte de a fi ridicat pe el foisorul natural, unde avusesem plantati cartofi, galbenele, limba mielului si un migdal.

Un pomisor din cauza caruia nu ma lasa inima sa ridicam in acel loc foisorul. Prietenii mei m-au asigurat ca ii va fi bine si dupa transplantare, apoi binecuvantand aceasta lucrare s-a purces la co-creatie.

Mai intai a fost decojit trunchiul si ramurile, manual, bucata cu bucata, ram cu ram- cu o indemanare si pricepere demna de apreciat. Apoi a fost faurita, pot spune, o fundatie din pietre de diferite marimi de pe rau si de unde a fost facut unul dintre izvoare. La fundatia stalpilor s-a folosit si pietre foarte mari, ce le aveam deja pe teren pentru fundatia casutei. Au fost legate si bine ancorate pentru a fi structura solida si rezistenta.

 Iar printre toate cele cu lucrul, ne-am bucurat si descoperit din nou minunatia si magia Naturii. Intr-una din zile, urmarind procesul in sine, impreuna cu copiii, am vazut cum curge seva gustoasa de pe cojile acestora... curiosi din fire, am incercat sa vedem cum o simt papilele noastre gustative. Noi fiind obisnuiti cu gustul de la seva de mesteacan, am fost surprinşi atât de plăcut, de acest dulceag şi interesant gust al copacilor de carpen. Ne-am luat un mic desert raw vegan natural nepraparat de noi, ci doar oferit cu gratie de Mama Natura. Cât de formidabilă este natura şi întreaga Creaţie vie! 

Cu recunoştinta şi iubire mulţumesc celor ce au contribuit  la aceasta constructie naturala, pentru tot si pentru Viaţa!

Sa zambim cu Inima!
Mihaela

Vreme trece, vreme vine ...

Da ... a trecut ceva vreme de cand nu am mai postat aici nici un articol si nu ca nu as fi avut ce sa scriu, ci ba din contra, inca foarte multe. Le am scris in caiet, insa nu am simtit sa le impartasesc mai departe, dat fiind faptul ca o parte din cele intamplate nu ar fi adus o stare de bine... 
Un vechi  proverb  spune ca:  
      "E greu de dobandit fericirea fara spini".

  Asadar, am lasat sa se aseze toate la locul si  timpul lor, considerand ca este mai indicat  sa ies o perioada din peisaj, pana se aranjeaza lucrurile asa cum e mai bine, preferand sa nu scriu aici  intamplari care lasa rani si/sau  un gust amar... 
Stiind, dar si observand, ca supararea dezechilibreaza intreaga fiinta, am ales sa evit orice fel de conflict.  Am realizat ca e o proba pe care era necesar si musai sa o dau!
Am primit tot ceea ce a venit ca pe un "tratament de detoxifiere" si reinoire, de regenerare a tuturor celulelor si a fiintei mele.  Pe de alta parte cei care si au dorit sa tina legatura cu mine m-au cautat. Si... au inteles cum au stat lucrurile.
 Eu  multumesc tuturor deopotriva! 
Cativa dintre voi m-ati "certat", o alta parte dintre cititori mi-ati cerut prin intermediul internetului si mesaje telefonice sa continui sa scriu, ba chiar sa povestesc asa cum sta realitatea cu toate fatetele ei.  Mai ales cele neplacute, pentru ca in felul acesta pot invata din diferite experiente ale altora. De exemplu sa lasi orasul si sa te muti hai hui in munti sau prin locuri mai putin populate, fara sa stii ce te asteapta...
Cu ce fel oameni pornesti alaturi la drum, ce poti  intampina?   Pentru ca multe dintre ele nici prin cap nu iti trec atunci cand inca esti la oras si visezi din fata calculatorului. Cu ce te poti confrunta? Ce temeri  apar? Ce  inseamna concret toata aceasta mutare? Ce schimbari aduce in viata ta, a familiei tale, aceasta mutare? Din ce te sustii? Pentru ca pamantul iti da, dar nu le poti face tu pe toate si autosustenabil este greu sa devii asa peste noapte... Ce inseamna sa renunti la comoditati? Ce inseamna sa renunti la anumite obiceiuri?  Am vointa sa le inlocuiesc cu altele noi? Cat esti de determinat sa faci toate acestea sau depinde de "doza de nebunie" si explorare cu care esti inzestrat ...  apoi, o data mutat, vor incepe sa pice mastile una dupa alta, esti pregatit? Pentru ca incepe sa se amplifice ceea ce esti si emani. 
O data ce traiesti cat mai simplu si modest, fara prea multi oameni in jurul tau, incepi sa te percepi diferit, sa te observi si sa constientizezi cine esti cu adevarat fara haine si statut. Cat de pregatit esti sa traiesti cu Pamantul si Natura - pshic, fizic si cu Sufletul?
  Inainte de a face acest pas, bineinteles, in functie de cum simte si doreste fiecare,  recomand o perioada de proba, de acomodare, de regasire cu pamantul si cu tine insuti. Apoi luata decizia mutarii efective si de a  construi  ... casa si spatiul mult visat.
 Asa cum spunea si siberiana Anastasia: "Eu nu am spus sa parasiti orasele si sa mergeti in padure, mai intai curatati locul in care traiti si apoi va puteti retrage din oras!" nu am luat cuvant cu cuvant din carte, dar imi aduc acum aminte ca scria ceva de genul si am realizat aceasta cand am inceput sa car de la oras lucruri de care "avem nevoie"... Da, avem nevoie de lucruri, dar nu de atatea cate credem ca avem nevoie. Spun asta pentru ca am trecut inevitabil prin acest proces. Ca si cu obsesia si frenezia imbietoare a mersului in supermarket-uri, dar asta este un alt capitol, pe care nu stau sa-l povestesc acum...

                                    *********

 


Orice suferinta inseamna inceputul vindecarii a ceva ce nu se vede. Am ales sa primesc procesele de vindecare pe care viata le-a declansat in anumite momente. Mi-am deschis sufletul si le-am lasat sa iasa la lumina toate abcesele acumulate de-a lungul existentei mele. Am primit toate evenimentele ca pe un Dar divin pentru care Cerul a hotarat. Fara teama!
Fara sa sovai, am pasit cu incredere in ziua de maine, pentru ca fiecare noua zi e un miracol!
Constientizarea miracolului de "a fi", ofera forta interioara si putere aripilor pentru a putea zbura catre cele mai inalte culmi.

Un aspect important, zic eu, este ca m-am straduit cu toata fiinta mea - si pot spune cu zambetul in inima si pe fata - ca, in toata aceasta perioada, sa merg frumos inainte. Lucrand cu mine, ca sa pot sa simt si sa traiesc din profunzimea inimii  Recunostinta. Pentru toate provocarile aparute, pentru absolut tot ceea ce mi s-a intamplat si prin ce am trecut pana acum, am lasat ca viata sa faca dreptate. Am ajuns la concluzia ca nu este important de partea cui este dreptatea, ci Pacea!
Si, apoi, cum sa nu transformi totul in Iubire cand langa tine ai doua fiinte care scot "esenta" ta divina si nu te lasa sa te indepartezi de Calea ce o ai de urmat?

Copiii, fiinte minunate, pline de viata, zburdalnice si curioase de numa numa...  Cu o energie regenerabila rapid - in plimbarile prin natura, noi abia daca mai rasuflam iar ei nu stateau locului nici cand era vremea de odihna ca o si zbugheau din nou la sanatoasa.  Nu stateau nici macar sa le faci o fotografie, pentru ca dorinta de a descoperi si  explora este foarte mare!

"Nu-i vreme de pierdut nici macar sa ma opresc sa imi leg sireturile ....!"

Suntem pregatiti pentru tot ce este nou!

 

Cu grija,  ca sa  nu o daramam ...

  Cand ai  oameni cu suflet mare si prieteni langa tine, energia se schimba si dupa diverse activitati iti vine chef de o plimbare, ca sa mai schimbi peisajul, sa cunosti ce este in jurul tau si pe cealata parte a muntelui, fata de zona in care traiesti.

Ne adunam cei care suntem pasionati de drumetii, pui rucsacul in spate, cateva merinde, apa de baut si o iei la sanatoasa. Asa ca sa  admire si ochii tai, frumusetile peisajelor si sa te bucuri de Viata, de intreaga Existenta! Pornim cu totii, cu mic, cu mare, fara sa mai stam mult pe ganduri...

Te bucuri de aerul curat, de frumusetea intregii naturi  si linistea frematatoare a muntilor!

Te bucuri sa vezi cum copiii isi gasesc "casute", ascunzatori si modalitati de a se juca fara jucarii din plastic....

Inaintand, incepem sa mai descoperim ceva...

... o  casa ce a fost odata, mai de mult, locuita.
"  - Ehei, stati un pic, ca  totusi ... pe dinafara inca pare a fi ingrijita. Asta-i semn bun, nu a fost data uitarii si parasita total, ci din cand in cand, se vede, ca o mai viziteaza si ingrijeste careva..."

Ce viata oare au avut acesti oameni care au trait in varful dealului? Ca de sus e sus... ca am tot urcat si tot mers.

Ne mai invartim nitel , mai facem o poza si dam peste o .... minunatie de tufa de zmeura, care ne innebuneste.

Delicios de gustoasa si innebunitor de parfumata

Ne-am infruptat in adevaratul sens al cuvantului din aceste mici fructe. S-a demonstrat ca prelungesc viata, intaresc imunitatea, redau vitalitatea organismului si incetinesc procesele de imbatranire, datorita bogatiei si diversitatii de antioxidanti si compusi antiinflamatori pe care le contin.

 

Ce ospat!  De numa numa si apoi plecam mai departe ... ca deh vorba 'ceea: " Calatorului ii sade bine cu drumul si drumului cu drumeti."  Am sa inchei cu o fraza, pe care am retinut-o la cursul de permacultura si din care reiese mult adevar si intelepciune, :

 " Drumetule, nu exista drum, drumul se face mergand...!"

Viata -Trăiri - Experiente - Permaculture Design Course

”Iubirea Divină îmi sporește puterile, mă ghidează și mă susține! "

 Cuvinte simple și profunde, pentru mine, care m-au ajutat să înaintez pe Drumul Vieții chiar și în momentele mai puțin ușoare.

Viața, se derulează din anotimp în anotimp, în cicluri de existență care îmbogățesc Ființa și care, prin acumulări succesive de informații o ajută să facă salturi calitative către înalt. Există așadar forțe ciclice și procese ritmice care sunt create de Dumnezeu pentru a ne propulsa înainte. Iar ultimele evenimente de pe Râul Vieții, și-au adus aportul într-un mod semnificativ pentru mine și pentru cei care sunt acum în această viață -daruri oferite  de Divinitate- copiii „mei”. Puritatea și sinceritatea lor m-au determinat într-un mod creativ să recunosc stările mele sufletești și să aplic transparența vis -a- vis de acestea. Deoarece încă nu sunt tot timpul în starea de prezență, în momentele mai puțin  ușoare mă conectez la Lumina Divină și cu rugăciune și recunoștință simt cum vibrația se înalță. Rugăciunea care mă ajută pretutindeni este Iartă-mă -Te iubesc - Mulţumesc, pe care o murmur necontenit.

Întodeauna, vibrația mai înaltă modelează, așa cum olarul modelează lutul. Iar cel care lucrează cu acest Principiu Universal devine stăpânul propriului său destin.
Pe măsură ce ochii mei interiori  s-au înălțat din nou către frumusețea fără de sfârșit a lumii, mintea a început din nou să genereze  gânduri nobile, iar inima sentimente luminoase. Și o dată cu acest salt au început să se deschidă căile. Tot atunci a apărut și oportunitatea de a participa la Cursul de Permacultură și Design –Mai 2015, care a avut loc la Aurora Community, predat și susținut de Mauricio Umann și Claudian Doboș, împreună cu o parte din echipa comunității.

După terminarea acestui PDC am realizat  diferența  dintre a merge și a trăi un curs real. Am înţeles rostul şi beneficiile acestuia complet diferit atunci când participi şi trăiesti în mod direct.

 Pentru mine, care veneam după o perioadă de doi ani în care am trăit în mijlocul naturii,  era un  proces de reamintire a informatiilor pe care le dobândisem pe parcursul timpului de când m-am mutat în această Vale : Lunca Cernii din Muntii Poiana  Rusca. 
Aurora Community este aproape de locul unde trăiesc eu, practic ne desparte un deal şi un pic.

Ceea ce s-a petrecut în cele 15 zile de curs, mi-a reconfirmat ceea ce  simțeam în interiorul meu: permacultura nu este doar sa faci câteva straturi înălțate, să semeni plante companion și să pui mulch ( paie, fân, frunze, rumeguș, carton, crengi și resturi de lemn mărunțite, materiale naturale, etc –pe straturi sau printre plante) ...    Permacultura se bazeaza pe  cele trei etici fundamentale -  Grija față de pământ, Grija față de oameni și Împărțire echitabilă - Earth Care, People Care & Fair Share.

 Anastasia, personajul central din seria de cărți ”Cedrii Sunători ai Rusiei”, spune acelasi lucru: ” Cei destoinici a lor menire s-o pătrundă și a veciniciei esență, ferici vor trăi, de-a pururea reîntrupându-se, deoarece ei înșiși cu ale lor gânduri fericită vecinicie își plăsmuiesc”.

Apoi, fiind  întrebată de foarte multi cum a fost la curs, am răspuns  simplu: una este să  auzi despre un film, alta să citesti prezentarea filmului, altceva să citești cartea, altfel este să vezi filmul si cu totul altceva să joci în el.

Pregătirea unei sobe vechi pentru a fi  reutilizată

In timpul procesului de transformare

 Așadar pentru mine acum, Permacultura înseamnă – ”O viziune holistică de Viață”. Vă invit și vă recomand cu căldură următorul PDC ce va avea loc in septembrie-octombrie 2015   la Aurora Community. Este un eveniment unic de acest gen, la ora actuală în Romania. Mai multe detalii găsiți aici   http://www.aurora-circle.org/events/100h-pdc-permaculture-design-course-aurora-community-romania-september-2015/

După terminarea PDC-ului, în drum către casă. Aceasta este Valea privită de sus.

 

Să zâmbim cu Sufletul și Inima! 

Mihaela

De Dragobete... am plantat flori în Grădina cu Dragoste

     Azi, de  Dragobete am plantat flori în Gradina cu Dragoste

De ziua Dragobetelor, fiind si frumos afară, am decis ca împreună cu Anastasia să plantăm bulbi de flori. Ne-am jucat un pic amândouă bucurându-ne de căldura benefică a Iubitului nostru Soare și apoi...

La treabă...zis și făcut, ajunse la grădinuța noastră -care între timp de pe ea s-a topit zăpada de la soarele puternic din aceste zile frumoase de sfârșit de Februarie- ne-am suflecat mânecile și hai să curățăm ca să putem planta... Gândindu-mă că ar fi vremea lor și uitându-ne pe strat ... Surpriză!!! Cine ne aștepta pe noi... să le oferim căldura și dragostea privirilor noastre ...ghioceii cei dragi nouă! Le-am admirat frumusețea și gingășia, fiind abia ieșiți cu căpșoarele din pământul încălzit, timizi, dar cu o forță de nestăvilit - de au răzbit și prin noianul de alte plăntuțe nepoftite și rădăcinile de urzică vie.

Am curățat nițel stratul și le-am făcut loc sa-și poată continua creșterea și eu am înaintat cu plantarea bulbilor... care o parte din ei deja au încolțit.

Apoi cu răbdare și la timpul potrivit își vor arăta frumusețea în toată splendoarea lor!
Aici am învățat să am răbdare, un proces nu tocmai ușor dar împlinitor.

Răbdarea este cea care îmi oferă energia ce mă  ajută să cred în scopul divin al vieții și să pot să asist la împlinirea lui în ritmul dorit de Divinitate. Această energie mă ajută să parcurg existența pas cu pas, fără să sar etapele atât de importante în evoluție. Am învățat că atunci când sunt deschisă acestei energii mă pot adapta perfect la noile situații și condiții care survin inerent în procesul trăirii pe Pământ.

 De obicei, Energia Răbdării este blocată de teama de viitor. Restaurarea legăturii cu această sacră energie se face ori de câte ori spunem și acceptăm: Facă-se voia Ta, Doamne! Am înțeles că a ne lăsa în mâna lui Dumnezeu ne face să creștem în ritmul firesc al vieții, în ritmul natural în care crește și înflorește întreaga Creație. 

Natura lucrează cu răbdare, șlefuind în milioane și milioane de ani o manifestare până obține perfecțiunea. Patronate de această energie, Forțele interioare transformă lent, conducând fără greș către desăvârșire.

 

Să zâmbim cu Inima și Sufletul!

Cu dragoste, 

Mihaela