Apa de Izvor



    

Apa este Creație, primordială! Atât de importantă… este 78% din compoziția noastră fizică. Și poate tocmai de aceea, unii s-au gândit că poatefi o „mină de aur” să poți pune monopol pe apă! Sau măcar să o otrăvești pe cea pe care nu o poti controla. Ca și cum ai putea monopoliza ceva ce nu ai creat tu! Dar în măreția sa, Creatorul, cu Iubire infinită și respect pentru liberatea pe care ne-a oferit-o, îi lasă pe unii să creadă că pot lua ceva ce aparține tuturor, ceva gratuit, oferit liber pentru toți. De ce? Pentru ca noi ceilalți, adică cei mulți, aproape toți, să ne mobilizăm, să luăm atitudine, să spunem, să manifestăm adevărul: APA, AERUL, PĂMÂNTUL aparțin tuturor oamenilor în mod egal! Nu trebuie să plătim bani ca să locuim pe această planetă, să bem apă, să respirăm aer. Ele ne-au fost date!
     Insă mai sunt și locuri libere pe această planetă. La noi apa curge liber, în pârâiașe mici, izvorăște de pe la rădăcinile unor copaci  crescuți pe pante, așa cum a fost creată: limpede și pură! Ea ne este oferită din abundența infinită a Creației. Doar trebuie să o captăm, să o bem, să o folosim cu responsabilitate. 
Am purces așadar la captarea unui fir de apă, mai in susul viitoarei noastre case, pentru a ne putea bucura și folosi de ea chiar in casa noastră – să aducem apa prin cădere liberă. Am amenajat o captare de apă în cel mai eficient și sustenabil mod, asigurându-ne viitorul cu apa necesară, fără a plăti nimănui. Decât recunoștință Creatorului.

Cutia este confecționată din lemn de arin – copac ce crește pe marginile pâraielor, deci iubitor de apă, și rezistent astfel la actiunea îndelungată a apei – nu putrezește ușor!
După ce am adresat copacului, dorința și cererea de a-i folosi trupul pentru două cutii de lemn pentru apă, ce vor dăinui mulți ani înainte, răspunsul l-am primit prin sentiment. Nu prin minte. Nu a fost nici un gând, ci doar o senzație de bine, ca și cum copacul înțelegea, și dorea să contribuie, să se dăruiască. Deși nu am avut un sentiment plăcut văzându-l căzând la pământ după 15 ani de creștere, acest copac era cel mai gros dintr-un pâlc. Poate că faunul  - spiritul copacului – acestuia, s-a transferat la un alt trunchi în creștere. Sau poate el viețuia in tot acel pâlc de arini, și ofranda sa nu i-a afectat existența? Nu știu.
Caseta a fost lucrată manual, la fața locului, doar cu uneltele din imagine. Am transportat-o pe bucăți cu roaba la locul ales. 
După ce au fost curățate frunzele și resturile vegetale, am săpat groapa, pe lângă firul apei, apoi am asamblat pereții mai mari și i-am strecurat în groapă, pe când cei mai mici, au inchis cutia. 
Deși nu pare, lucrarea a fost prea bine realizată, astfel că îmbinările dintre lemne au fost aproape complet etanșe, ceea ce împiedică apa să intre cu ușurință în cutie. Dacă veți face o asemenea lucrare, nu vă chinuiți să închideți cutia perfect deoarece apa va intra cu greu. Lăsați spații cam de 5mm între lemne. 
Apoi jur împrejurul cutiei am pus un strat de 7-10 cm de pietriș cu nisip, pentru filtrarea apei. Iar pe fundul gropii puneți apoi câteva pietre mai mari peste care adăugați un strat de 3-5 cm pietriș cernut. Apa va fi apoi limpede! 
Și evident un capac, pentru a proteja de frunzele copacilor, gâze sau animale! Iar pentru a o duce in casă, am ales compromisul țevii de PEHD (poiletilenă de înaltă densitate – mai pe românește:plastic) care dintr-un punct de vedere pare chiar ecologică, adică nu se degradează cam 800-1000 ani. Cu putin noroc, o vom găsi acolo și în viața următoare!

Pace și Iubire!

2 comentarii:

  1. „În timp ce ieşeam din apă, l-am văzut scoţând din pământ o ulcică de lut cam de-un litru jumătate.

    —Acum tată trebuie să bei apa asta. Este numită apă 'moartă' - deoarece conţine foarte puţini microbi. Apa asta nu trebuie să fie băută dacă aerul este poluat. Dar noi avem aici aer curat, aşadar este în regulă să bei apa 'moartă'. Îţi va clăti organele interne, ţi le va curăţa, multe bacterii şi microbi vor fi evacuaţi din corpul tău. Bea cât poţi de multă tată. Când vei fi terminat de băut apa din ulcică, îţi voi da o alta plină, tot cu apă 'moartă'. Și după ce ai terminat de băut și apa din aceasta îți voi da o alta conținând apă 'vie'. Și în acest fel, toate bacteriile şi microbii de care ai nevoie se vor afla din nou într-un echilibru care este tocmai bun pentru tine.

    Trebuie să subliniez că Volodya și familia sa consideră ca fiind apă 'moartă' acea apă care se găseşte dedesubtul pământului la mari adâncimi având un conţinut minim de bacterii. Aşadar, cred că apa noastră minerală, îmbuteliată, este moartă. Şi cred că noi,îndeobşte, bem doar apă moartă, și de aceea copiii noștri suferă de disbacterioză, mai ales nou-născuţii.

    Apa 'vie', în mod contrar, ei o consideră a fi aceea ce se găsește la suprafață în pârâurile sau iazurile curate. Acolo, în inima taigalei, încă se mai găsesc câteva nealterate .

    Există ceva ce vreau să scot în evidență aici. Bunicul Anastasiei mi-a explicat mai târziu că apa de izvor, băută direct de la sursă, nu poate fi considerată apă vie. Pentru ca ea să fie considerată 'apă vie', trebuie pentru început să fie ținută circa trei ore într-un recipient de lut sau de lemn, cu gură largă.

    „Apa vie trebuie să absoarbă lumina soarelui. Cu ajutorul acesteia (luminii soarelui) în apă iau naştere organisme necesare vieţii omului. Voi le numiţi bacterii şi microbi." a spus el.

    Apoi apa ar trebui să rămână pentru cel puțin încă trei ore la umbră. După aceea poate fi băută ca 'apă vie'.”


    Traducere din limba engleză

    Sper să vă fie de folos această amintire a informației transmisă nouă de bunicul Anastasiei. Dumnezeu să vă țină departe de ispitele forțelor întunericului.
    Dacă veți citi cu atenție veți putea observa și ce i-a scăpat la traducere lui Cristian Călugăru. Din păcate sunt unele scăpări ale sale care pot altera înțelesul informației transmise.

    RăspundețiȘtergere

Lăsați un mesaj!